BOALA HODGKIN

Ce este boala Hodgkin?
Este unul din grupurile de cancer numite limfoame. Limfomul este un termen general
folosit pentru cancere care se dezvolta in sistemul limfatic.Boala Hodgkin este un limfom mai
putin comun, iar celelalte cazuri de cancer in sistemul limfatic se numesc limfoane Non-
Hodgkin.
Sistemul limfatic face parte din sistemul imun al organismului.Acesta ajuta organismul
sa lupte impotrivabolilor si infectiilor.Sistemul limfatic include o retea de vase limfatice
foarte subtiri, asemenatoare cu vasele de sange, care traverseaza intreg organismul.Vasele
limfatice transsporta limfa, fluid incolor, apos carre contine celule care apara organsmul in
cazuri de infectii numite limfocite.
De-a lungul acestei retele se gasesc formatiuni sub forma de noduli numiti ganglioni
limfatici, grupati, localizati in regiunea axilei, inghinal, zona gatului, torace si abdomen. Tot
din sistemul limfatic fac parte splina, timusul, tonsilele (amigdalele) si maduva rosie. Tesut
limfatic se mai gaseste si in alte parti ale organismului precum stomac, intestine si piele.
Cancerul este un grup de numeroase boli care se dezvolta la nivelul celulei, unitatea de
baza a organismului. Pentru a intelege boala Hodgkin este bine sa se cunoasca activitatea
normala a celulelor si ce se intampla cand ele devin canceroase.Organismul este constituit din
multe tipuri de celule. In mod normal, celulele cresc si se divid numai cand organismul are
nevoie.Acest proces pastreaza organismul sanatos.Uneori, celulele continua sa se didiva chiar
si atunci organismul nu mai are nevoie de ele, creind o amsa de “extra-tesut”Acesta masa se
numeste tumora.Tumorile pot fi benigne (necanceroase) si maligne (cancerose).
In boala Hodgkin celulele din sistemul limfatic devin anormale.Ele se divid rapid si
cresc fara control sau ordine.Deoarece tesut limfatic se gaseste in foarte multe parti ale
organismului, boala Hodgkin poate incepe de oriunde. Poate incepe de la un singue nodul
limfatic, un grup e ganglioni, sau, uneori, in maduva rosie sau splina. Acest tip de cancer are
tendinta sa se extinda la urmatorul grup de ganglioni. De exemplu, daca apare la nivelul
gatului, se extinde prima data la ganglionii din jurul oaselor gatului si apoi la ganglionii din
regiunea bratelor si a pieptului. Apoi, se exttinde si in celelalte parti ale organismului.
Factori de risc asociati cu boala Hodgkin
Cercetatorii si spitalele studiaza la ora actuala boala Hodgkin. Acestia incearca sa afle
mai multe despre cauzele acestei boli si sa gaseasca metode mai eficiente de tratament.
Nu sunt cunoscute, pana in acest moment, cauzele care produc aceasta boala, iar medicii
nu pot explica de ce unele persoane dezvolta aceasta boala si altele nu.Este clar, totusi, ca
boala nu este urma unei leziuni si nu este contagioasa (adica nu se transmite de la o persoana
la alta).
Studiind tiparul cancerului in randul populatiilor, cercetatorii au gasit anumiti factori de
risc care sunt mai frecventi la persoanele cu boala Hodgkin decat cei care nu au aceasta
boala. Totusi, majoritatea care prezinta acesti factori de risc nu au aceasta boala si multi care
nu prezinta factorii de risc dezvolta boala Hodgkin.
In continuare va prezentam cativa factori de risc asociati cu acesta boala:
• Varsta/sexul – boala Hodgkin apare mai des la persoanele cu varsta
cuprinsa inre 15 si 34 de ani si la persoanele de peste 55 de ani.Este mai
frecventa la barbati decat la femei.
• Antecedentele familiale – fratii si surorile celor cu aceasta boala au un risc
foarte mare de a dezvolta si ei boala.
• Virusii – infectiile cu virusul Epstein-Barr pot fi asociate cu o rata crescuta
de a avea boala Hodgkin.
Persoanele care sunt ingrijorate despre ce anume sanse au in a dezvolta boala Hodgkin
ar trebui sa vorbeasca cu medicul lor de familie, la ce simptome sa fie atenti si la ce interval
de timp ar trebui sa vina la control. Sfatul medicului se va baza pe varsta persoanei,
antecedentele medicale si alti factori.
Simptome
Simptomele in cazul bolii Hodgkin pot include urmatoarele:
• Umflaturi nedureroase la nivelul ganglionilor din jurul gatului, axilei si
inghinala.
• Febre recurente inexplicabile
• Transpiratii nocturne
• Pierderi in greutate inexplicabile
• Prurit
Atunci cand apar simptome de acest gen, nu sunt semne sigure de boala Hodgkin. In
cele mai multe cazuri acestea sunt cauzate de alte boli, situatii mai putin grave, cum ar fi
gripa. Atunci cand aceste simptome persista este foarte important sa consultati un medic
pentru ca orice boala sa poata fi diagnosticata si tratata.Numai un medic poate diagnostica
boala Hodgkin. Nu asteptati sa simtiti dureri; boala Hodgkin in faza incipienta nu doare.
Diagnosticarea
Daca se suspecteaza boala Hodgkin, medicul pune intrebari legate de istoricul medical
al pacientului si parcurge un intreg examen medical pentru a verifica semnele generale de
sanatate. Examenul include palparea ganglionilor. Medicul mai poate cere analize de sange.
Medicul mai poate cere investigatii care permit vizibilitatea organismului:
• Raze-X – radiografii realizate cu ajutorul energiei de mare intensitate la nivelul
toracelui, oaselor, ficatului si splinei.
• Scanarea CAT – imagini asemanatoare radiografiilor care sunt realizate cu
ajutorul computerului.
• RMN – imagini detaliate ale regiunilor din interiorul organismului produse cu
ajutorul unui magnet foarte puternic conectat la un computer.
Diagosticul depinde de o biopsie.Un chirurg extrage un fragment din tesutul limfatic
apoi un medic patolog il examineaza sub un microscop pentru a cauta celule canceroase. Mai
pot fi extrase si alte tipuri de tesuturi.
Un pacient care are nevoie de biopsie poate pune intrebari
ca:
• De ce am nevoie de biopsie?
• Cat timp va dura? Este dureroasa?
• Cat de repede voi stii rezultatul?
• Daca sunt diagnosticat cu cancer veti vorbi cu mine
despre tratament?Cand?
Daca biopsia releva boala Hodgkin, medicul trebuie sa stie cat de avansata este boala
sau in ce faza se afla. Astfel, se verifica ce anume partii ale organismului sunt afectate. Planul
de tratament depinde de aceste faze.
Pentru a putea stabili in ce faza se gaseste pacientul medicul tine cont de urmatoarele:
• Numarul si localizarea ganglionilor limfatici afectati.
• Daca ganglionii afectati sunt de o parte sau de ambele parti ale diafragmei
(muschiul despartitor dintre piept si abdomen situat inferior de plamani si inima)
• Daca boala s-a extins la nivelul maduvei rosii, slina sau parti in afara sistemului
limfatic, precum ficatul.
Pentru a stabili faza in care se afla medicii mai pot folosi teste pentru diagnosticarea
bolii Hodgkin.Alte proceduri mai includ biopsii la nivelul ficatului, ganglionilor limfatici,
maduvei rosii si la nivelul altor tesuturi. Biopsia la nivelul maduvei rosii implica extragerea
unei monstre din maduva rosie cu ajutorul unui ac inserat coapsa sau in alt os lat. Mai rar, se
mai poate face laparotomie, constand intr-o incizie in peretele abdomenului si extragand
tesut. Urmeaza apoi ca tesutul prelevat sa fie examinat de un medic patolog care deosebeste
celulele canceroase de cele normale.
Tratament
Medicul fixeaza un plan de tratament in functie de necesitatile fiecarui pacient in parte.
Tratamentul depinde de faza bolii, de marimea ganglionilor afectati, de ce simptome sunt
prezente, de varsta si sanatatea generala a pacientului si de alti factori.
Pacientii cu boala Hodgkin pot fi vaccinati impotriva gripei, pneumoniei si
meningita.Ar trebui sa discute un plan de vaccinare cu medicii.
Boala Hodgkin este adesea tratata de o echipa de medici care include un medic oncolog,
asistenta medicala specializata in oncologie si un radioterapeut oncolog. Boala Hodgkin este
tratata, de obicei, cu radioterapie sau chimioterapie.Medicii sunt cei care decid ce metoda este
folosita sau in ce combinatie.
Pregatiri pentru tratament
Multe persoane care au cancer doresc sa stie cat mai multe despre boala lor si despre
alternativele care le au cu privire la tratament pentru a putea lua parte activ la decizia pentru
planul de tratament. Cand o persoana este diagnosticata cu cancer sunt normale reactii precum
socul si stresul. Aceste reactii pot face pacientul sa se gandeasca mai putin la ce intrebari sa
puna medicului. De multe ori este bine ca acesta sa-si faca o lista. Pentru a-si aduce aminte tot
ce le-a spus medicul pacientul ar trebui sa noteze aceste lucruri sau chiar sa-l inregistreze pe
medic, daca are permisiunea acestuia. De multe ori pacientul doreste sa aiba langa el un
membru al familiei sau un prieten pentru a lua parte la discutia cu medicul.
Iata cateva intrebari pe care le pun pacientii inainte de a incepe tratamentul:
• Care este diagnosticul meu exact?
• In ce stagiu se afla boala mea?
• Care sunt alternativele mele
de tratament?
• Care sunt riscurile si posibilele
efecte adverse in urma tratamentului?
• Care sunt efectele secundare pe care ar
trebui sa vi le raportez?
• Cat va dura tratamentul?
• Care sunt sansele ca tratamentul sa reuseasca?
• Tratamentul imi va afecta activitatile zilnice?
• Noile tratamente sunt testate momentan? Imi este necesar un trial clinic?
• Cat va costa tratamentul?
Nu este neaparat nevoie ca pacientii sa-si aminteasca si sa puna toate intrebarile intr-o
singura sedinta. Ei vor avea si alte sanse sa puna aceste intrebari.
Metode de tratament
Radioterapia si chimioterapia sunt cele mai folosite metode de tratament pentru boala
Hodgkin desi transplantul de maduva rosie, trasnplant de celule stem periferice si bioterapia
incep sa fie si ele studiate clinic.
Radioterapia reprezina o metoda de distrugere a tessuturilor canceroase prin
intermediul energiei de mare intensitate. In functie de stadiul bolii, radioterapia poate fi
administrata ca tratament singular sau impreuna cu chimioterapia. Radioterapia este o terapie
locala; poate afecta numai celulele din zona iradiata. Radioterapia se realizeaza cu ajutorul
unui aparat care emite radiatiile din exterior. In urma acestui tratament organismul uman nu
devine la randul sau radioactiv.
In general, in timpul radioterapiei nu e necesara interanarea in spital.
Chimioterapia reprezinta administrarea de medicamente pentru a distruge tesuturile
canceroase. Chimioterapia in cazul bolii Hodgkin este administrarea a mai multor
medicamente.Poate fi folosita numai chimioterapia sau in combinatie cu radioterapia.
Chimioterapia este, de obicei, administrata pe cicluri: o perioada de tratament urmata
de o perioada de pauza, apoi urmata iar de o perioada de tratament, apoi de una de pauza si tot
asa. Majoritatea medicamentelor anticancer sunt administrate injectabil intravenos; unele sunt
administrate oral. Chimiotarapia este un tratament sistemic, insemnand ca medicamentele
strabat intreg organismul prin intermediul sangelui.
In general pacientii nu necesita internare pentru chimioterapie, dar sunt unele cazuri
cand sunt necesare cateva zile de stat in spital.
Acestea sunt cateva intrebari pe care le pun in general
pacientii inainte de a incepe radioterapia:
• Care este scopul acestui tratament?
• Care sunt riscurile si posibilele efecte secundare?
• Care sunt efectele adverse pe care ar trebui sa vi le
raportez?
• Cum imi va fi administrata radioterapia?
• Cand va incepe tratamentul si cand se va termina?
• Cum ma voi simti in timpul tratamentului?
• Cum trebuie sa ma ingrijesc in cursul radioterapiei?
• Cum voi sti daca radioterapia este eficienta?
• Cum imi va afecta acest tratament activitatile mele
normale?
Iata cateva intrebari pe care le pun in general pacientii inainte de
chimioterapie:
• Care este scopul acestui tratament?
• Care sunt riscurile si posibilele efecte secundare?
• Care sunt efectele adverse pe care ar trebui sa vi le raportez?
• Cand va incepe tratamentul si cand se va termina?
• Cum ma voi simti in timpul tratamentului?
• Cum trebuie sa ma ingrijesc in cursul chimioterapiei?
• Cum voi sti daca tratamentul este eficient?
Trialuri clinice
Sunt multe persoane care sufera de boala Hodgkin si care participa la trialuri clinice.
Medicii realizeaza astfel de studii clinice cu scopul de a afla mai multe despre eficacitatea si
efectele secundare ale noilor tratament. Studiile exploreaza noi metode de administrare a
radioterapiei si chimioterapiei, noi medicamente sau noi combinatii de medicamente si
bioterapii. Sunt evaluate si combinatiile de doze ridicate de medicamente in cadrul
chimioterapiei impreuna cu transplantul de maduva rosie sau de celule stem periferice.. In
unele studii, toti pacientii primesc acelasi tratament nou. In altele, medicii compara diferite
terapii administrand noul tratament la un grup de pacienti si tratamentul standard altui grup,
sau pot compara un tratament standard cu un altul. Studii ca acestea au condus la progrese
semnificative in tratamentul bolii Hodgkin. Fiecare realizare ii conduce pe cercetatori mai
aproape de un eventual control al cancerului.
Persoanele care participa la aceste studii pot fi primii care beneficiaza de noile
tratamente promitatoare ale cercetatorilor. De asemenea, ei au o contributie importanta in
stiinta medicala.
Efectele adverse ale tratamentului
Tratamentele pentru boala Hodgkin sunt foarte puternice. Este foarte greu a limita
efectele adverse astfel ca numai celulele canceroase sa fie distruse. Deoarece tratamentul
afecteaza si celulele sanatoase, acesta cauzeaza adesea efecte secundare.
Efectele secundare in tratamentul cancerului depind de tipul si de extinderea
tratamentului. Efectele secundare pot sa nu fie aceleasi pentru fiecare pacient, sau chiar se pot
schimba de la un tratament la altul. Medicii pot explica care sunt efectele secundare ale
tratamentului. Acestia pot chiar reduce sau controla multe din efectele secundare care pot
apare in cursul tratamentului.
Radioterapia
Efectele secundare ale radioterapiei depind de doza tratamentului si de aria care este
supusa tratamentului. In cursul tratamentului, pacientii pot deveni extrem de obositi, mai ales
in saptamanile de sfarsit ale tratamentului. Este importanta odihna, dar medicii sfatuiesc
pacientii sa incerce sa stea cat mai activi posibil.
De asemenea, pacientii isi pierd parul, pielea devine rosie, uscata, dureroasa si chiar
prurit. De asemenea pielea din zona tratata se poate inchide la culoare.
Atunci cand pieptul si gatul sunt supuse radiatiilor, pacientii au senzatia de gat uscat si
dureros si greutati la deglutitie. Uneori, pot avea respiratii scurte si o tuse uscata. Radioterapia
administrata la nivelul abdomenului poate cauza greata, varsaturi, diaree sau discomfort la
urinare. Deseori, anumite schimbari in dieta sau unele medicamente pot ameliora problemele.
Radioterapia poate cauza o scadere a numarului de celule albe sangvine care apara
organismul de infectii, sau a plachetelor sangvine care au rol important in coagularea
sangelui.
Desi efectele secundare ale radioterapiei pot fi dificile, acestea pot fi de obicei tratate si
controle.Este bine de stiut ca, de cele mai multe ori efectele adverse nu sunt
permanente.Totusi, pacienti pot dori sa discute cu medicul posibilele efecte secundare ale
radioterapiei asupra fertilitatii (abilitatea de a face copii) si riscul de a dezvolta un cancer
secundar dupa ce s-a incheiat tratamentul. Piederea fertilitatii poate fi temporara sau
permanenta, depinde daca tasticulele sau ovarele au fost iradiate si de varsta pacientului.
Pentru barbati se indica sa depuna sperma intr-o banca de sperma inainte de inceperea
tratamentului. In cazul femeilor in timpul tratamentului ciclul menstrual se poate intrerupe si
pot avea pusee de caldura si senzatia de uscaciune la nivelul vaginului. In cazul femeilor
tinere este foarte probabil ca ciclul menstrual sa revina dupa terminarea tratamentului.
Chimioterapia
Efectele secundare ale chimioterapiei depind in mare parte de tipul si dozele de
medicamente administrate. De asemenea, efectele secundare depind si de fiecare pacient in
parte. Medicamentele anticancer afecteaza in general celulele care se dicvid repede. Pe langa
celulele canceroase, celule se acest gen sunt celulele sangvine, cele care lupta impotriva
infectiilor, cele care participa la coagularea sangelui si hematiile, cele care transporta oxigenul
la tesuturi. Atunci cand sunt afectate celulele sangvine pacientul este supus riscului de a face
infectii repetate, de a se rani foarte usor si se poate simti neobisnuit de slabit si obosit.
Celulele din foliculul pilos de divid, de asemenea, foarte repede si de asemenea pot fi
afectate astfel ca pacientul isi poate pierde parul. Unii pacienti isi pierd doar parul de la
nivelul scalpului, altii de pe tot corpul. Pacienti pot, insa, sa accepte mai usor acest efect daca
sun informati despre asta inca de la inceputul tratamentului.
Celulele de la nivelul tractului digestiv se divid si ele repede si sunt adesea afectate de
chimioterapie. Ca si rezultat, efectele secundare pot include pierderea apetitului, greata si
varsaturi si/sau plagi orale.
Majoritatea efectelor secundare dispar in mod gradat in perioadele pauza intre
tratamente sau dupa ce tratamentul a incetat.Uneori, totusi, chimioterapia poate produce
pierderea definitiva a fertilitatii.
Alimentatia in timpul tratamentului
A manca sanatos in timpul tratamentului inseamna a aculmula destule calorii si proteine
care ajuta la prevenirea pierderii in greutate si a capata energie. O alimentatie sanatoasa si
buna ajuta de cele mai multe ori pacientii sa se simta mai bine si sa capete mai multa energie.
Unele persoane bolnave de cancer accepta cu greu o dieta echilibrata datorita pierderii
apetitului, mai ales daca au efecte secundare precm greata si vona sau rani la nivelul cavitatii
orale. Adesea, alimentele au gust diferit. De asemenea, pacientii tratati pentru cancer nu simt
nevoia sa manance cand sunt indispusi sau obositi.
Medicii si nutritionistii pot oferi sfaturi depre cum pacientii pot sa obtina mai multe
calorii si proteine in timpul tratamentului.
Recuperarea dupa tratament
Este normal pentru toti cei suferinzi de cncer sa fie ingrijorati in legatura cu
prognosticul bolii lor. Prin intelegerea naturii bolii acestora si la ce anume sa se astepte ii
poate ajuta pe pacienti si pe cei iubiti sa-si planifice tratamentul, sa anticipeze schimbarile din
viata si sa faca decizii financiare si legate de calitatea vietii.
Pacientii bolnavi de cancer pun frecvent intrebari medicului sau cauta statistici cu
privire la intrebari precum”Care este prognosticul meu?”. Prognosticul este intotdeauna
estimat. Cand medicii fac discuta prognosticul unui pacient, ei afirma ceea ce este probabil sa
se intample in legatura cu acel pacient. Prognosticul pentru boala Hodgkin depinde de multi
factori, mai ales de stadiul bolii, de raspunsul pacientului la tratament, de varsta pacientului si
de starea generala de sanatate.
Uneori, pacientii se folosesc de statistici pentru a incerca sa inteleaga care sunt sansele
lor de a se vindeca.Totusi, statisticile reflecta experienta unui grup mare de pacienti. Ele nu
pot fi folosite pentru a prezice cee se va intampla cu un anume pacient deoarece nicioadata
doi pacienti nu sunt la fel; tratamentul si raspunsul la acesta varaza. Medicul, care este cel
mai familiar cu situatia pacientului este cel mai indicat sa interpreteze statisticile si sa discute
prognosticul pacientului.
Cand medicii discuta despre supravietuire in cancer, pot folosi termenul de “remisie”
mai des decat “vindecare”. Desi, multi dintre pacientii cu boala Hodgkin sunt tratati cu
succes, medicii folosesc acest termen deoarece cancerul poate apare din nou. Este important
ca pacientul sa discute cu medicul despre “recurenta”.
Controale regulate
Pacientii care au suferit de boala Hodgkin ar trebui sa aiba controale regulate dupa ce
tratamentul lor a luat sfarsit si chiar pe tot parcursul vietii acestora. Aceste controale sunt
foarte importante in a verifica eficacitatea tratamentului, iar persoanele care au suferit de
cancer nu ar trebui sa ezite sa discute cu medicii. Pacinetii tratati de boala Hodgkin au un risc
crescut de a dezvolta leucemie, limfom non-Hodgkin, cancer de colon, plamani, oase, tiroida
si san. Aceste controale regulate asigura o monitorizare atenta , unde sunt discutate orice fel
de schimbari de sanatate, sau poate fi depistat la timp si tratat un cancer de alt tip sau recurent.
Intre aceste controale regulate pacientii ar trebui sa raporteze imediat la medic orice fel de
schimbare de sanatate.
Suport pentru cei cu cancer
A trai cu aceasta boala nu este deloc usor.Persoanele suferinde de aceasta boala si cei
care au grija de acestia se intalnesc cu probleme si provocari. A face fata acestora este mai
usor daca aceste persoane sunt bine informate si au parte de suport moral mai ales.
Prietenii si rudele pot oferi un mare suport de acest gen. De asemenea, pe multi dintre
pacienti ii ajuta sa discute despre boala lor cu alti pacienti bolnavi de cancer. Acestia, se
intruni intr-un grup de suport special pentru acestia , unde pot sa-si impartasesca ceea ce au
invatat despre cancer si despre efectele tratamentului. Este important sa tina cont de faptul ca
fiecare persoana este diferita de toti ceilalti. Tratamentele pentru cancer care sunt eficace
pentru o persoana pot sa nu functioneze la alta – chiar daca ambele persoane au acelasi tip de
cancer. Este bine intotdeauna de discutat sfaturile date de prieteni si familie in aceasta privinta
cu medicul.
Persoanele care traiesc cu cancer se pot gandi la ce anume le ofera viitorul. Se pot
ingrijora in legatura cu mentinerea locului actual de munca, la intretinerea familiei, relatiile
interpersonale sau la a-si continua propriile activitati. Se mai ingrijora si cu privire la testele
care trebuiesc facute, la tratament, internarile in spital si costurile unui astfel de tratament.
Medicii si alti membrii din sistemul medical sunt in masura sa raspunda la intrebari despre
tratament, serviciu si alte activitati.
Termeni medicali
Abdomen – partea corpului care contine pancreasul, stomacul,intestinele, ficatul, vezica
biliara si alte organe.
Benign – necanceros; nu invadeaza tesutul invecinat si nu se extinde prin alte parti ale
organismului.
Bioterapie- tratament prin intermediul caruia se stimuleaza sistemul imun si
restabileste abilitatea acestuia de a lupta impotriva infectiilor si altor afectiuni.Se mai numeste
si imunoterapie.
Biopsie – extragerea unor celulele pentru examinarea la un microscop. Atunci cand se
extrage doar o monstra de tesut, procedura se numeste biopsie incizala. Atunci cand se
extrage intreaga tumora, procedura se numeste biopsie excizala.
Maduva rosie-tesut spongios situat in interiorul tesutului osos.Maduva rosie produce
celulele sangvine.
Transplant de maduva rosie – procedura in care medicii inlocuiesc maduva rosie
bolnava cu una sanatoasa.Maduva bolnava este mai intai distrusa prin intermediul
chimioterapiei la un nivel mai ridicat sau prin radioterapie.Maduva rosie sanatoasa poate
proveni de la alta persoana sau poate fi chiar a pacientului,dar care a fost extirpata inainte de
inceperea tratamentului.
Biopsie de maduva rosie – extragerea unei portiuni din maduva rosie impreuna cu o
portiune din os prin intermediul unui ac cu lumen mai mare.Proba este examinata apoi la
microscop pentru a canceroase.
Cancer – termen folosit pentru a defini o afectiune in care celule anormale se divid
haotic.Leucemia este una din cele peste 100 de forme de cancer.
Chimioterapie – tratament medicamentos impotriva cancerului.
Studii clinice – studii cu scop de cercetare la care participa voluntari.Fiecare studiu este
conceput pentru a a gasi modalitati mai eficiente de tratament si de a preveni canerul si pentru
a raspunde la intrebari stiintifice.
Diafragma – un muschi subtire situat inferior de plamani si inima care separa toracele
de abdomen.
Radiaterapie externa – radioterapie administrata cu ajutorul unui aparat special care
emite radiatii de inalta intensitate.
Fertilitate – abilitatea de avea copii.
Zona inghinala – zona unde coapsa se uneste cu abdomenul.
Sistemul imun – un grup complex de organe si celule care apara oragnismul impotriiva
infectiilor.
Laparotomie – incizie chirurgicala facuta la nivelul peretelui abdominal.
Leucemie-cancerul leucocitelor
Terapie locala – tratament administrat tumorii si zonei din jurul acesteia.
Limfa-fluid incolor care traverseaza organismul prin sistemul limfatic Ganglionii
limfatici depoziteaza celule speciale care pot bloca celulele canceroase sau bacteriile sa se
extinda in organism prin intermediul limfei.
Sistemul limfatic-tesuturile si organele care produc,depoziteaza, si transporta celule
care apara organismul impotriva infectiilor si a altor afectiuni.
Limfocite – celule albe sangvine. Limfocitele au roluri importante in sistemul imun,
incluzand producerea de anticorpi si a altor substante care lupta impotriva infectiilor.
Limfom – cancer care afecteaza celulele din sistemul limfatic.
Malign – canceros; care se poate extinde in alte parti ale organismului.
Oncolog – medic specializat in problemele de cancer.
Patolog – medic care identifica afectiunile studiind celulele sub microscop.
Transplant de celule stem periferice – metoda de inlocuire a celulelor precursoare
celor sangvine distruse in urma tratamentului de cancer. Unei persoane care aincheiat
tratamentul pentru cancer ii sunt administrate celule imature sangvine (celule stem) care ajuta
maduva rosie sa-si reia si sa-si continue activitatea de producere a celulelor sangvine. Aceste
celule pot proveni fie chiar de la pacient
Prognostic – evolutia probabila a unei afectiuni;sansa de a supravietui.
Radioterapie – utilizarea unei cantitati mari de energie sub forma de raze X, neutroni si
alte surse cu scopul de a distruge celulele canceroase si tumori. Radiatiile povin fie de la un
aparat care e plasat in afara organismului (radioterapie externa) sau de la materiale radioactive
plasate in sau langa tumora in interiorul corpului (radioterapie interna).
Recurenta – procesul de revenire a cancerului, fie in acelasi loc unde a fost fosta
tumora, fie in alta parte a organismului.
Remisie – disparitia semnelor si simptomelor cancerului. Cand acest lucru se intampla
se spune ca este “in remisie”. Remisia poate fi permanenta sau temporara.
Factor de risc – orice care creste sansa de a dezvolta un cancer.
Efecte secundare – probleme care apar cand tratamentul afecteaza celulele normale.
Splina – organ care face parte din sistemul limfatic. Splina produce limfocite, filtreaza
sangele, depoziteaza celule sangvine si le distruge pe cele imbatranite. Este localizata in
stanga abdomenului langa stomac.
Terapie sistemica – trament care foloseste administrarea de substante care traverseaza
intregul organism prin intermediul circulatiei sangvine, localizand si afectand celulele din
intregul corp.
Timus – organ care face parte din sistemul limfatic in care limfocitele T se matureaza si
se multiplica. Este localizat la nivelul pieptului, posterior de stern.
Tonsile – mase mici de tesut limfoid de o parte si de alta a gatului.
Tumora – masa anormala de tesut rezultata in urma diviziunii exagerate a celulelor.
Tumorile nu au nici un rol in organism. Ele pot fi benigne sau maligne(canceroase).
Raze X – radiatii rezultate in urma energiei de mare intensitate, folosite in
diagnosticarea bolilor si in tratamentul cancerului.

About these ads

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: